Acoperire națională

Aria de acoperire a serviciilor juridice prestate de Moţec Ştefan – Cabinet de avocat pentru clienţii săi, respectiv a consultaţiilor juridice şi a reprezentării în faţa instanţelor de judecată, a executorilor judecătoreşti, a altor instituţii publice locale sau centrale, precum şi a partenerilor comerciali, este una naţională. În acest sens, puteţi vedea o hartă interactivă a României unde sunt evidenţiate localităţile în care am prestat în mod efectiv şi direct servicii juridice pentru clienţii noştri.

Vezi activitatea cabinetului nostru în România

Contactează-ne acum prin telefon:

+40 356 179 038

Sau trimite un e-mail rapid:

office@avocatmotec.ro

MOȚEC ȘTEFAN

CABINET DE AVOCAT

societate profesională de avocatură

Parteneri

Traduceri autorizate și profesionale (cehă/română)

Linkuri utile

Oficiul Național al Registrului Comerțului

Adresa cabinetului

Moțec Ștefan – Cabinet de avocat

Piața Victoriei, nr. 4, apt. 13,

300 006, Timișoara

Județul Timiș, România

Copyright © 2007 - Moțec Ștefan - Cabinet de avocat. Toate drepturile rezervate. Termeni şi condiţii.

ACASĂ PREZENTAREA CABINETULUI SERVICII OFERITE REFERINȚE CLIENȚI CONTACT

Despre atestarea făcută de avocat

Printre multe alte competențe și activități pe care le desfășoară un avocat, amintim și pe cea de atestare a identității părților, a conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare. Dar poate că mai întâi ar trebui să pornim de la originea subiectului și să definim în prealabil ce înseamnă să fii avocat?

Astfel, în accepțiunea generală, avocatul este un jurist ale cărui funcții tradiționale sunt de a consilia, reprezenta, asista și apăra clienții săi, persoane fizice sau juridice, în instanțele de judecată, prin pledoarie, pentru afirmarea drepturilor acestora.

Revenind la competența de atestare a avocatului, Legea nr. 51/1995  prevede prin art. 3 (1), lit. d și (3) că:

Activitatea avocatului se realizează prin: .... c) redactarea de acte juridice, atestarea identității părților, a conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare;

.....

(3) Avocatul este obligat să țină evidența actelor întocmite conform alin. (1) lit. c) și d), cu excluderea actelor întocmite pentru asistare și reprezentare, și să le păstreze în arhiva sa profesională, în ordinea întocmirii lor. În termen de cel mult 3 zile de la data întocmirii actelor prevăzute la alin. (1), avocatul este obligat să înregistreze operațiunea în Registrul electronic al actelor întocmite de avocați potrivit alin. (1) lit. c) și d), conform procedurii prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare a registrului, aprobat de Consiliul U.N.B.R., sub sancțiunea inopozabilității față de terți.

iar Statutul profesiei de avocat din 3 decembrie 2011, art. 92:

(1) Un act juridic semnat în fața avocatului, care poartă o încheiere, o rezoluție, o ștampilă sau un alt mijloc verificabil de atestare a identității părților, a conținutului și a datei actului, în baza consimțământului exprimat de părţi, poate fi prezentat notarului spre autentificare.

(2) Avocatul este obligat să țină evidența actelor întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) și d) din Lege și să le păstreze în arhiva sa profesională, în ordinea întocmirii lor. În termen de cel mult 3 zile de la data întocmirii actelor prevăzute la alin. (1), sub sancțiunea inopozabilității față de terții, avocatul este obligat să înregistreze operațiunea în Registrul electronic al actelor întocmite de avocat, potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege, în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul de organizare și

(3) Se exceptează situația în care părțile solicită expres înregistrarea la o dată ulterioară, când termenul curge de la data solicitării, ori situația în care părțile renunță expres la înscrierea actului în registrul prevăzut la alin. (2).

Ori raportat la prevederile legale, dacă e să definim printr-o privire de ansamblu termenii descriși în lege vom conchide astfel:

• Atestarea documentelor la cabinetul de avocat este o procedură prin care un avocat confirmă autenticitatea unui document, precum identitatea părților care l-au semnat, data la care a fost semnat și conținutul acestuia. Această procedură este importantă deoarece oferă credibilitate documentului și îl face mai ușor de admis în instanță sau în alte proceduri oficiale. Important de menționat este faptul că atestarea nu este echivalentă cu autentificarea notarială, nu conferă forță executorie și nu substituie procedurile rezervate exclusiv notarilor (e.g., acte translative de proprietate asupra imobilelor).
• Atestarea identității părților confirmă faptul că persoanele care au semnat documentul sunt cele care pretind a fi. Atestarea identității părților se face prin prezentarea actelor de identitate ale părților, care sunt copiate și atașate documentului.
• Atestarea conținutului confirmă faptul că conținutul documentului este exact așa cum este prezentat. Atestarea conținutului se face prin verificarea documentului de către avocat, care îl semnează și datează.
• Atestarea datei confirmă faptul că documentul a fost semnat la o anumită dată. Atestarea datei se face prin indicarea datei în documentul atestat și prin semnătura și datarea avocatului.

Plecând de la aceste date de bază vom răspunde pe rând la patru întrebări esențiale.

1. Ce acte se pretează a fi atestate de către avocat?

În principiu, pot fi atestate înscrisuri sub semnătură privată pentru care legea nu cere forma autentică. Exemple generale: contracte civile și comerciale în formă scrisă; declarații și angajamente; documente constitutive și modificatoare ale persoanelor juridice; acte cu caracter probatoriu (înscrisuri constatatoare); notificări sau corespondență juridică; convenții între asociați, acorduri de mediere, tranzacții; acte necesare în relația cu instituții publice sau private, atunci când nu se cere formă autentică.

2. Care ar fi un inventar orientativ al actelor ce pot fi atestate?

A. În domeniul societar – Legea nr. 31/1990

Acte ce pot fi atestate, în măsura în care NU se cere forma autentică:

• Act constitutiv – art. 5–6 Legea 31/1990 (autentic doar dacă există aport imobiliar - art. 7);
• Act adițional la actul constitutiv – art. 204–207;
• Contract de cesiune părți sociale – art. 202 alin. (2) (nu necesită formă autentică, ci doar în formă scrisă);
• Hotărâri ale adunării generale – art. 190 și urm.
• Declarația privind beneficiarul real – art. 56^1 din Legea 129/2019;
• Contract de comodat/închiriere pentru sediu social –art. 2.146-2.157 Cod civil.

B. 3.2. Drept civil – Codul civil:

• Contract de vânzare (cu excepția vânzării de imobile) – art. 1.650–1. 762;
• Contract de împrumut – art. 2.144–2.170;
• Contract de locațiune – art. 1.777–1.850;
• Contract de mandat – art. 2.009–2.042;
• Cesionarea creanței – art. 1.566–1.586;
• Promisiune de vânzare – art. 1.669;
• Convenții și tranzacții – art. 2.267–2.278;
• Convenții între coindivizari – art. 643 și urm.

C. Dreptul muncii – Codul muncii:

Nu pot fi atestate contractele individuale de muncă dar pot fi atestate:

• acorduri și declarații ale părților privind încetarea prin acord a contractului individual de muncă;
• convenții accesorii fără cerință de formă.

D . Alte acte:

• Declarațiile pe proprie răspundere necesare la Registrul Comerțului pot fi date in forma certificata de avocat și se vor anexa la cererea de înregistrare/alte cereri necesare
• Specimenul de semnătură, acolo unde legea prevede, ce se transmite Registrul Comerțului, poate fi certificat de avocat;
• Declarația privind beneficiarul real prevăzută în Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, poate fi certificată de avocat și depusă la Registrul Comerțului;
• Declarația privind lipsa litigiilor cu privire la un imobil necesară pentru obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire poate fi certificată de avocat;
• Declarația pe proprie răspundere pentru încheierea contractelor pentru furnizarea de utilități;
• Declarația pe proprie răspundere a vânzătorului că imobilul nu este revendicat conform Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicata, cu modificările și completările ulterioare și nu exista alte litigii în legătură cu acesta;– declarația/acordul vecinilor pentru plantații sau lucrări atunci când se derogă de la distanța minimă legală poate fi dat în forma scrisă certificată de avocat;
• Acordul vecinilor, conform prevederilor legale în vigoare, exprimat în forma certificată de avocat, pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate și numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora,  pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente, precum și în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate;
• Declarația/acordul privind deplasarea unui părinte sau unei persoane cu copilul minor în străinătate va putea fi certificată de avocat;
• Cererea-tip pentru obținerea copiilor și extraselor de pe cazierul Judiciar poate fi depusă și pe baza unei procuri avocațiale, în formă certificată de avocat, și este scutită de taxe;
• Actul constitutiv ori statutul unei fundații pot fi depuse în formă certificată de avocat în vederea dobândirii personalității juridice etc...

2. Ce acte nu pot fi atestate?

• acte pentru care legea cere forma autentică (ex.: acte translative de proprietate imobiliară, acte pentru înscrierea unei ipoteci etc.);
• acte pentru care legea impune legalizarea semnăturii de către notar;
• acte din domenii unde atestarea avocatului nu este recunoscută de instituția emitentă;
• situațiile în care avocatul nu poate verifica efectiv identitatea sau consimțământul părților.

3. Care sunt beneficiile unui act atestat?

Atestarea unui act de către un avocat reprezintă o garanție suplimentară de legalitate și rigoare profesională, oferind atât clientului, cât și profesiei juridice avantaje semnificative. Pentru client, atestarea conferă un grad sporit de siguranță juridică, întrucât avocatul verifică identitatea părților, consimțământul acestora și conformitatea conținutului actului cu legislația aplicabilă. În situațiile în care legea nu impune autentificarea notarială, această procedură se dovedește de regulă mai rapidă și mai puțin costisitoare. Totodată, actul dobândește o valoare probatorie consolidată, beneficiind de prezumția de validitate în privința elementelor atestate. Redactarea de către un profesionist asigură un document adecvat scopului juridic urmărit, iar flexibilitatea procedurii permite avocatului să redacteze, negocieze și ateste actul în cadrul aceleiași asistențe juridice.

Pentru avocat, atestarea actelor extinde sfera serviciilor juridice oferite și reprezintă o activitate distinctă, superioară simplei semnături ca martor, fiind expres recunoscută de Lege și Statut. Aceasta contribuie la sporirea responsabilității și prestigiului profesional, generând totodată venituri suplimentare prin posibilitatea tarifării separate. În plus, capacitatea de a oferi servicii complete favorizează consolidarea relației cu clientul și fidelizarea acestuia pe termen lung.

În loc de concluzii

Tribunalul București a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție să clarifice două aspecte esențiale privind instituția atestării avocațiale: dacă, înainte de 29 mai 2018 – data la care UNBR a pus în funcțiune Registrul Național al Actelor Atestate de Avocat –, registrul folosit anterior avea caracter de registru public și, totodată, dacă avocatul poate conferi dată certă unui înscris sub semnătură privată în temeiul art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 51/1995.

În fond, întrebarea privește echivalența dintre darea de dată certă și atestarea avocațială: poate avocatul, prin procedura de atestare, să confere unui înscris efectul recunoscut în procedura civilă ca „dată certă”? Argumentele juridice arată că răspunsul este afirmativ. Articolul 39 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 conferă avocatului calitatea de „funcționar public” în exercitarea atribuțiilor de atestare, ceea ce îl include între funcționarii competenți să dea dată certă, alături de notarul public și executorul judecătoresc.

Totodată, art. 3 din aceeași lege enumeră expres printre activitățile avocatului atestarea datei unui înscris, alături de verificarea identității părților și a conținutului actului.

Legea nu prevede un alt mijloc prin care avocatul ar putea conferi dată certă în afara atestării, astfel că prezentarea unui document în vederea atestării realizate de avocat reprezintă, în fapt și în drept, procedura prin care se conferă data certă. Mai mult, odată înregistrat electronic în Registrul Național al Actelor Atestate de Avocat, înscrisul dobândește caracterul unui act public, devenind opozabil terților și depășind statutul unui simplu înscris sub semnătură privată. A considera că atestarea avocațială ar exclude data certă ar însemna golirea de conținut a instituției însăși, contrar interpretării logice și finalității legii. În consecință, atestarea avocațială și data certă se suprapun ca efect juridic: avocatul este competent să confere dată certă unui înscris, iar această operațiune este realizată prin procedura de atestare.

Astfel instanța supremă s-a pronunțat în sensul că respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București – Secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. 1.682/300/2018, deoarece printre altele amintește că: 

„raportat la exigențele mai sus reținute, chestiunea de drept identificată de instanța de trimitere în cuprinsul celei de a doua întrebări, astfel cum a fost reformulată, anume aceea dacă, în interpretarea art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 51/1995, în forma în vigoare în anul 2012, raportat la art. 1.182 din Codul civil din 1864, avocatul are competența de a atribui data certă unui înscris sub semnătură privată, nu poate fi calificată ca o problemă de drept care comportă o reală dificultate.

Trebuie avut în vedere, în primul rând, că din analiza jurisprudenței instanțelor naționale, relevată în cuprinsul cap. VII din această decizie, rezultă că instanțele au apreciat, în mod unanim, că avocatul poate conferi dată certă înscrisului sub semnătură privată.”.....

Temei legal: Legea nr. Legea nr. 51/1995, art. 3 (1), lit. d & (3)
Statutul profesiei de avocat din 3 decembrie 2011, art. 92

Data: 11.12.2025

Nume: Lozneanu Emanuel

MOȚEC ȘTEFAN – Cabinet de avocat

« Mergi înapoi la toate articolele.