Acoperire națională
Aria de acoperire a serviciilor juridice prestate de Moţec Ştefan – Cabinet de avocat pentru clienţii săi, respectiv a consultaţiilor juridice şi a reprezentării în faţa instanţelor de judecată, a executorilor judecătoreşti, a altor instituţii publice locale sau centrale, precum şi a partenerilor comerciali, este una naţională. În acest sens, puteţi vedea o hartă interactivă a României unde sunt evidenţiate localităţile în care am prestat în mod efectiv şi direct servicii juridice pentru clienţii noştri.
Contactează-
+40 356 179 038
Sau trimite un e-
"Ca semn al aprecierii serviciilor, cu acordul d-
"La activitatea acestui cabinet de avocatură apreciem în mod deosebit nivelul profesional, siguranţa, flexibilitatea, abordarea directă şi, de asemenea, comunicarea. Datorită acestor însuşiri acest cabinet de avocatură ne-
"Ne declarăm pe deplin mulţumiţi de colaborarea şi comunicarea cu Cabinetul de avocatură şi, de asemenea, dorim să amintim faptul că înţelegerea noastră din punct de vedere financiar a fost respectată fără alte costuri suplimentare."
"Serviciile prestate de dumneavoastră sunt de înaltă calitate şi, de asemenea, onorariile practicate sunt convenabile. Suntem cât se poate de multumiţi."
"Abordarea lor (a cabinetului) este întotdeauna una foarte profesională şi corectă. Apreciem faptul că abordează cazurile noastre direct şi îşi dau toată silinţa pentru a găsi cea mai bună soluţie pentru nevoile noastre specifice."
"Fiind o societate comercială și având parteneri străini, trebuie să afirmăm că colaborare cu un asemenea cabinet de avocatură ne conferă încredere în dezvoltarea afacerilor în România. De departe, una din cele mai importante realizări a companiei noastre, datorată colaborării cu MOȚEC ȘTEFAN – Cabinet de avocat, este faptul că până în acest moment nu am fost implicați în niciun litigiu, atât cu partenerii noștrii de afaceri sau angajați, cât și cu instituții publice sau terțe persoane."
"Colaborarea cu cabinetul de avocatură o evaluăm ca fiind una foarte corectă, acesta dând dovadă de standarde profesional ridicate, comunicare eficientă, dar şi de disponibilitatea de a satisface nevoile clientului, din aceste motive îl recomandăm tuturor celor care au în vedere înfiinţarea unei societăţi sau orice fel de afaceri în România."
"Serviciile juridice prestate includ: servicii juridice complete, gestionarea agendei juridice în 2006, 2007, 2008, 2009, 2010. (…) Conducerea societăţii apreciează această colaborare ca fiind una foarte pozitivă."
"În ceea ce priveşte soluţionarea problemelor, abordarea d-
"Având la bază o experienţă de mai mulţi ani cu cabinetul de avocatură Moţec Ştefan, putem să recomandăm călduros acest cabinet de avocatură societăţilor nou înfiinţate sau celor care desfăşoară deja o activitate comercială în România. (…) Serviciile prestate sunt la un nivel profesional ridicat, iar comunicarea între firma noastră şi cabinetul de avocatură se desfăşoară fără probleme, deşi societatea noastră are sediul în Oradea, iar cabinetul de avocatură în Timişoara."
Parteneri
Linkuri utile
Adresa cabinetului
Moțec Ștefan – Cabinet de avocat
Piața Victoriei, nr. 4, apt. 13,
300 006, Timișoara
Județul Timiș, România
Copyright © 2007 -
Despre Codul Deontologic al Avocatului Român
Timișoara, 11.01.2018
Începând cu 1 ianuarie 2018 a intrat în vigoare Codul Deontologic al Avocatului Român, adoptat prin Hotărârea UNBR nr. 268/17 iunie 2017, aplicabil cu evidență avocaților români, după cum rezultă din denumirea consacrată de hotărâre. Nu este, însă, așa, deoarece în cuprinsul art. 29 alin. 1 se menționează că prevederile Codului se aplică și avocaților străini care profesează în condițiile legii în România. Este Codul avocatului român? Ori nu.
Codul conține 31 de articole, în condițiile în care Codul deontologic al avocaților din Uniunea Europeană, adoptat în Sesiunea Plenara a CCBE din 28 octombrie 1998 de CONSILIUL BAROURILOR DIN UNIUNEA EUROPEANA – CCBE, conține nici mult, dar decent, 5 articole. Din Uniunea Europeană fac parte 28 de state (tot atâtea uniuni naționale ale avocaților, cel mai probabil), încă Marea Britanie nu a părăsit Uniunea.
Normele adoptate de “legiuitor” – Consiliul UNBR, dincolo de conținutul de fond, criticabile în parte, nu doar că reprezintă o povestire în scris a părerilor exprimate și acum consacrate ca literă de lege, dar nici tehnica “legislativă” nu este lipsită de imperfecțiune, deși ar fi fost necesar, cel puțin să se realizeze cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului românesc.
Nu face obiectul discuției, deși poate ar trebui, dacă era și este necesar să existe un Cod al avocatului român, în condițiile în care de la intrarea în Uniunea Europeană, am aplicat vreme de un deceniu regulile europene instituite de Codul deontologic al avocaților din Uniunea Europeană, din care facem parte și noi, spre cinstea noastră. O scurtă opinie, totuși, ar fi necesară – ne-
Poate că aceeași soartă va avea și Codul deontologic al avocatului român, din mai multe considerente, inclusiv de nelegalitate și pentru că nu respectă anumite drepturi fundamentale, reglementate prin Constituție și tratatele internaționale privind drepturilor omului, dintre care cel al Convenției CEDO.
Da, fiecare avocat român, străin, european, trebuie să dea dovadă de demnitate în exercitarea profesiei sale și trebuie să fie loial intereselor clientului său, să respecte Constituția și legile țării și Statutul de organizare și funcționare al profesiei sale. Dar mai este nevoie să reluăm aceste obligații, consacrate prin lege, prin Statutul profesiei de avocat, inclusiv în cuprinsul unui Cod deontologic ?! Evident că nu. Apoi, din nou cred că nu am fost consultați în mod real și efectiv despre necesitatea, oportunitatea și conținutul acestui Cod, fără o transparență firească, în condițiile vremurilor actuale existând modalități de comunicare prin intermediul internetului, ba chiar și prin rețele de socializare.
Pentru cei care nu știați, avocatura este o profesie liberală. Este consemnat în cuprinsul art. 1 din Cod. Avea sau are în continuare cineva impresia că este o alt fel de profesie decât liberală ? Se spune că este o profesie auto-
Ni se spune că principiile și regulile cuprinse în Cod stau la baza oricărei interpretări a reglementărilor profesionale, cu gândul că pe viitor va trebui să se țină cont de ele (în mod obligatoriu, rezultă implicit), ca un statu-
Un nou concept sau poate vechi, dar necunoscut aproape de nimeni, și anume, se prevede în Cod că trebuie să avem o cultură organizațională comună, toți avocații români (și străini). Dacă este individuală cultura avocatului, atunci ar rezulta că este dezorganizată. Deci atenție să fiți comuni, aceasta în condițiile în care la nivelul Uniunii Europene este vorba despre unitate în diversitate, la noi despre comun. Această garanție a Codului este lipsită de garanție și nu e explicată. În măsura în care nu îmbrățișezi garanția și nu o primești în casă, riști să fie instrumentată o acțiune disciplinară împotriva ta, pentru că nu ai o cultură comună.
În altă ordine de idei, avem obligația profesională să respectăm regulile din Cod în raporturile profesionale cu toți, dar tot aceeași obligație și invocarea ei, reprezintă un drept în relația cu toți. Până la urmă este o obligație sau un drept ? Un drept = obligație ? Se pare că începând cu 1 ianuarie 2018, conceptul de drept este același lucru cu noțiunea de obligație. Vom fi sancționați pentru încălcarea obligației și/sau (ne) exercitarea dreptului, dacă nu respectăm litera Codului ? Ceva nou, într-
Se reglementează principiul loialității față de profesia de avocat. Principiul se aplică și atunci când avocatul are dreptul să exercite în același timp și alte ocupații/profesii compatibile cu avocatura? Cui să fim loiali, profesiei de avocat, dar și profesiei de mediator, consilier fiscal, administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare și lichidare judiciară, etc. ?! Dacă acest principiu și manifestarea lui în anumite cazuri concrete ar contraveni altui principiu din celelalte profesii compatibile cu avocatura, vom fi sancționați ? Probabil că da. Există loialitate față de client, da, acest principiu nu poate fi contestat de nimeni, însă loialitate față de profesie e mai mult decât o dorință nerealistă. Un alt principiu, al competenței profesionale; ori dacă nu ești competent nu poți intra în profesie. Dacă pe parcursul activității devii incompetent, cine evaluează și stabilește că ai ajuns incompetent și, în definitiv, constată că ai încălcat principiul ? S-
Multe articole și mai multe întrebări pe marginea Codului avocatului român, scuze am uitat, și străin pentru că se aplică și avocaților străini ce profesează în România.
Pe de altă parte, dacă avocatul este suspendat sau exercită alte profesii compatibile cu profesia de avocat, rezultă că este obligat, atât în viață publică, cât și particulară, să respecte toate regulile stabilite de Cod. Cum i se poate solicita unui consilier juridic, de exemplu, suspendat ca avocat, să respecte obligații care presupun o activitate efectivă a avocatului ?
Potrivit art. 19 alin. 2, exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu orice activitate care pune în pericol valorile fundamentale ale profesiei de avocat și încrederea publicului față de avocați. Cazurile de incompatibilitate sunt prevăzute de legea specială a profesiei de avocat și de reglementările profesionale.
În condițiile în care cazurile de incompatibilitate sunt prevăzute de legea specială a profesiei de avocat, oare de ce ne lasă impresia Codul că introduce o nouă incompatibilitate, și anume, orice activitate care pune în pericol valorile fundamentale ale profesiei de avocat și încrederea publicului față de avocați. Sunt noțiuni nedefinite și neclare și nu se poate cunoaște în mod previzibil și cu claritate, cine stabilește ce înseamnă încrederea publicului, ce comportamente sunt neîncrezătoare în ochii publicului, etc.? Chiar dacă au existat decizii ale Curții Constituționale prin care s-
Însă cel mai grav poate, fără o consultare prealabilă, Codul reprimă curajul avocatului de a se exprima, fiindu-
Apoi, dragi colegi, în activitățile profesionale transnaționale, avocatului român i se aplică prevederile Codului deontologic al avocaților europeni și regulile deontologice ale baroului pe raza căruia se prestează servicii profesionale ocazionale, în cazul în care nu există reglementări contrarii. Această normă nu este nici clară și nici nu poate fi înțeleasă, adică să respectăm regulile de conduită ale unui barou dintr-
Până la urmă se aplică în toate cazurile Codul deontologic al avocaților europeni ori numai în cazul activităților transnaționale – nici acest lucru important nu este clar. De asemenea este consacrată legal dorința de evitare a „deontologiei duble”, dar cu toate astea, se contribuie la ea prin normele Codului deontologic al avocatului român. Dacă există (cu siguranță), norme europene care sunt mai favorabile celor interne, nu ne spune Codul care au prioritate, chiar și pentru situațiile în care se constată o dublă deontologie.
Așadar se observă că există o serie de probleme cu privire la adoptarea și aplicarea Codului deontologic al avocatului român, la care nu primim răspunsuri, dar de sancționat putem fi, ba mai mult interziceri/interdicții ne-
Avocat Lăcătuș Igor
MOȚEC ȘTEFAN – Cabinet de avocat
« Mergi înapoi la toate articolele.