Acoperire națională

Aria de acoperire a serviciilor juridice prestate de Moţec Ştefan – Cabinet de avocat pentru clienţii săi, respectiv a consultaţiilor juridice şi a reprezentării în faţa instanţelor de judecată, a executorilor judecătoreşti, a altor instituţii publice locale sau centrale, precum şi a partenerilor comerciali, este una naţională. În acest sens, puteţi vedea o hartă interactivă a României unde sunt evidenţiate localităţile în care am prestat în mod efectiv şi direct servicii juridice pentru clienţii noştri.

Vezi activitatea cabinetului nostru în România

Contactează-ne acum prin telefon:

+40 356 179 038

Sau trimite un e-mail rapid:

office@avocatmotec.ro

MOȚEC ȘTEFAN

CABINET DE AVOCAT

societate profesională de avocatură

Parteneri

Traduceri autorizate și profesionale (cehă/română)

Linkuri utile

Oficiul Național al Registrului Comerțului

Adresa cabinetului

Moțec Ștefan – Cabinet de avocat

Piața Victoriei, nr. 4, apt. 13,

300 006, Timișoara

Județul Timiș, România

Copyright © 2007 - Moțec Ștefan - Cabinet de avocat. Toate drepturile rezervate. Termeni şi condiţii.

Fraudă prin divorț

Timișoara, 25.08.2017

Auzeam zilele trecute că potrivit statisticii (incomplete, ce-i drept), cauzele privind ultima fază a procesului civil sunt reprezentate în proporție de mai mult de jumătate din totalul dosarelor aflate pe rolul instanțelor din România, de acțiunile formulate de justițiabili în cadrul executării silite. Mărturisesc că nu am studiat toate statisticile justiției pentru o confirmare/infirmare a spuselor, însă dacă m-aș raporta la volumul cauzelor aflate pe agendă, s-ar adeveri informația.

În orice caz, ne “bucură” proiectul verbal venit din partea promotorilor de politici publice (strict pentru a reglementa/legifera cât mai bine și mai corect, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului) și da, acesta recent, prin care se dorește modernizarea vârfului piramidei profesionale (cine, pe cine numește, sancționează, destituie, ș.a.m.d.), în loc să fie ajutat sistemul de la rădăcină, chiar și prin dotarea cu sisteme moderne informatice, de care să beneficieze instanțele și personalul auxiliar (inclusiv având efect pozitiv și asupra statisticii, despre care se amintea).

E adevărat! Mereu s-a dovedit destul de complexă – Cartea a V-a din Codul de procedură civilă - despre executare silită, poate și pentru că e ultima etapă a procesului civil, iar cel care a pierdut se pomenește, neașteptat, dintr-o dată executat silit, de partenerul său de afaceri, de vecin, fost (actual) angajator, de prietenul drag de altă dată, etc.

Scopul și obiectul executării silite, așa cum sunt definite de textul art. 622 din Codul de procedură civilă, deși inițial juridicește acceptate de toți – părțile raportului juridic ori împricinatul la un delict civil sau subiectul unui fapt juridic, etc., parcă nu mai sunt la fel de prietenoși, când li se cere (ordonă) să plătească banii, să restituie mașina sau să desființeze casa construită nelegal, să mute gardul, ș.a.m.d.

Aproape nu de bunăvoie, debitorul se întreabă ori, de ce nu, consultă un jurist, cum să evite executarea titlului executoriu și ca o ultimă soluție, citește Cartea a V-a din scoarță în scoarță, eventual o coroborează cu dispozițiile din Codul civil și alte acte normative incidente speței.

Într-o cauză despre care dorim să informăm publicul cititor și pasionat (cu scuzele de rigoare, sătul, după caz) de dreptul executării silite și toate efectele pe care legea, uzanțele și principiile generale ale dreptului le atașează acestei materii, s-a strecurat intempestiv un divorț al soțului debitor (nu știm, de capul său ori sfătuit cât se poate de „legal”), artificiu prin care a fraudat legea și drepturile creditorului urmăritor (fost angajator).

Instanța de executare (de fond), sesizată pe calea contestației la executare a respins demersul creditorului, apreciind că nu s-a dovedit frauda, câtă vreme, soțul debitorului, de asemenea deținea calitatea de creditor intervenient (avea un drept la sultă, urmare a partajului judiciar efectuat în timpul căsătoriei de instanță la cererea creditorului urmăritor) și vezi că în această calitate juridică, avea dreptul să adjudece la licitația publică, imobilul scos la vânzare silită și care bineînțeles (înainte de dimineața divorțului amiabil) aparținea în deplină proprietate soțului – debitor.

Ori, creditorul urmăritor nu a achiesat la motivarea instanței, întrucât în cadrul altor dosare de executare silită, având aceleași părți, soțul – creditor nu a depus niciun efort pentru recuperarea sultei, ci doar cu ocazia vânzării silite imobiliare a intervenit în cadrul executării, prevalându-se întâi de calitatea de creditor (fiind însă o persoană interpusă la momentul intervenției silite), pentru ca apoi, soții să divorțeze amiabil la notar, cu câteva zile înainte de data fixată pentru licitație. În cauză, s-au administrat probe, care dovedeau circumstanțele fraudei comise de soți prin divorț (de pildă, debitorul, anterior intervenției și licitației a transferat bani în contul soțului – creditor, însă cu toate acestea, a invocat sulta, chiar dacă “neoficial” fusese achitată), încălcându-se prevederile art. 843 alin. 2 din Codul de procedură civilă și alte articole de lege. Tocmai că, fiind vorba despre o fraudă (de menționat că plata prețului de adjudecare s-a efectuat de creditorul intervenient cu banii debitorului), creditorul urmăritor a contestat procesul – verbal de adjudecare, invocând în sprijinul contestației sale, inclusiv prevederile art. 694 alin. 3 din același Cod. Nefiind vorba despre un terț adjudecatar, aplicabilitatea normei de la art. 777 alin. 1 din Codul de procedură civilă, era înlăturată, întrucât fostul soț avea calitatea de creditor intervenient.

Merită menționat că nu punem la îndoială judecata instanței de executare (există căi de atac), ci dorim să punctăm despre acest mecanism artificial, prin care, soțul – debitor, fiind subiect al executării silite imobiliare, desface căsătoria, numai ca să nu respecte executarea hotărârii judecătorești definitive, încuviințată de aceeași instanță de executare (în sens instituțional).

Cine a respectat (încălcat) legea, ne va spune instanța de control judiciar, însă de remarcat este imaginația infinită a datornicului și în acest context, labirintul normelor specifice executării silite.

29 iunie 2018: Prin decizia instanței de control judiciar – Tribunalul București a menținut sentința instanței de fond. În motivare instanța de apel a preluat aceleași argumente, respectiv că nu s-ar fi făcut dovada calității adjudecatarului (soției) de interpus al debitorului. În fine, mai reține instanța că prezumția bunei credințe a părților nu a fost răsturnată, adjudecatarul fiind un creditor diligent care a încercat să evite o pierdere, dar și să obțină un câștig – achiziționarea imobilului pe care l-a pierdut la partaj în timpul căsătoriei cu debitorul.

Notă: Așadar instanțele au apreciat că este legal un astfel de comportament al părților în cadrul executării silite. Practic, ne-am întors în trecut, înainte de data la care creditorul urmăritor a solicitat partajul judiciar al imobilului, în timpul căsătoriei părților. Singura diferență față de situația de dinainte de partaj, dincolo de prejudiciul suferit de creditor, este că părțile (debitorul și adjudecatarul imobilului) nu mai au calitatea de soți. Dacă această stare a lucrurilor înseamnă justiție, atunci nu ne rămâne decât să urmăm recomandările instanțelor.

Avocat Lăcătuș Igor

MOȚEC ȘTEFAN – Cabinet de avocat

« Mergi înapoi la toate articolele.