Acoperire națională

Aria de acoperire a serviciilor juridice prestate de Moţec Ştefan – Cabinet de avocat pentru clienţii săi, respectiv a consultaţiilor juridice şi a reprezentării în faţa instanţelor de judecată, a executorilor judecătoreşti, a altor instituţii publice locale sau centrale, precum şi a partenerilor comerciali, este una naţională. În acest sens, puteţi vedea o hartă interactivă a României unde sunt evidenţiate localităţile în care am prestat în mod efectiv şi direct servicii juridice pentru clienţii noştri.

Vezi activitatea cabinetului nostru în România

Contactează-ne acum prin telefon:

+40 356 179 038

Sau trimite un e-mail rapid:

office@avocatmotec.ro

MOȚEC ȘTEFAN

CABINET DE AVOCAT

societate profesională de avocatură

Parteneri

Traduceri autorizate și profesionale (cehă/română)

Linkuri utile

Oficiul Național al Registrului Comerțului

Adresa cabinetului

Moțec Ștefan – Cabinet de avocat

Piața Victoriei, nr. 4, apt. 13,

300 006, Timișoara

Județul Timiș, România

Copyright © 2007 - Moțec Ștefan - Cabinet de avocat. Toate drepturile rezervate. Termeni şi condiţii.

Redobândirea cetățeniei române prin instanță

Timișoara, 09.05.2023

Articolul 11 din Legea nr. 21/1991 a cetățeniei române:

(1) Persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e).

În practică, de cele mai multe ori cererile de redobândire a cetățeniei române, formulate în baza dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 21/1991 a cetățeniei române, nu sunt soluționate într-un termen rezonabil de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC). Deși ca uzanță cetățenii formulează personal sau prin intermediul avocatului diferite demersuri scrise (petiții, memorii etc.) de urgentare a dosarelor aflate pe rolul ANC, în multe cazuri acestea rămân fără un răspuns, ori se primește unul standard, care în fapt nu reprezintă o rezolvare a cererii. În aceste situații, foarte des întâlnite din păcate, singura posibilitate legală pe care o are la îndemână solicitantul o reprezintă acțiunea în justiție, prin care ANC să fie obligată la rezolvarea și soluționarea cererii de redobândire a cetățeniei române.

Instanțele de judecată, constatând că se încalcă adeseori termenul rezonabil, admit acțiunile justițiabililor și dispun în sarcina Autorității Naționale pentru Cetățenie să soluționeze cererile și să comunice părților Ordinul de redobândire/respingere a cetățeniei române. Atenție, instanța de judecată nu se poate substitui autorității privind Ordinul de admitere sau de respingere a cererii de redobândire, fiind în sarcina exclusivă a ANC să constate dacă sunt îndeplinite condițiile legii pentru aprobarea cererii, sau după caz, nu sunt îndeplinite și, în consecință, să respingă cererea.

În jurisprudența lor, instanțele de judecată au efectuat analiza prevederilor legale incidente în materie, inclusiv în ceea ce privește termenele stipulate de lege cu privire la soluționarea cererilor de redobândire a cetățeniei române, totodată lămurind apărările invocate de ANC în cadrul dosarelor, respingându-le motivat în diferite spețe, în care, cetățenii au apelat la concursul instanțelor de judecată pentru a redobândi cetățenia română.

În continuare, vom menționa cu titlu exemplificativ câteva considerații ale instanțelor de judecată (Tribunalul București și Curtea de Apel București), cu privire la această problemă sensibilă și de durată, a redobândirii cetățeniei române (titularii unor astfel de cereri fiind în special cetățeni ai Republicii Moldova, dar și a altor teritorii istorice românești).

De cele mai multe ori, apărarea principală formulată de ANC în fața instanțelor de judecată (dar și în răspunsul standard trimis petenților la solicitările acestora, de urgentare a dosarelor de redobândire a cetățeniei române), constă în faptul că, după înregistrarea cererii de redobândire, Președintele Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie dispune: solicitarea de relații cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 8 alin. 1 din Legea nr. 21/1991, la care face trimitere art. 11 din Legea cetățeniei române (în conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 21/1991, republicată); fixarea termenului la care face trimitere art. 16 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 21/1991. Prin aceste măsuri, ANC argumentează că își îndeplinește obligațiile legale față de petenți, respectiv că înregistrează cererile la secretariatul tehnic al Comisiei, solicită relații autorităților publice abilitate, fixează termenul la care Comisia analizează și verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 11 raportat la art. 8 alin. 1 din Legea nr. 21/1991. Concluzionând asupra activităților întreprinse anterior chemării în judecată, Autoritatea Națională pentru Cetățenie consideră că nu există o exprimare explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane privind redobândirea cetățeniei române. Ori, legiuitorul a ales să sancționeze doar refuzul nejustificat, iar atunci când nu există exces de putere, ANC amintește că nu poate fi reținut refuzul nejustificat de soluționare a cererii.

Potrivit dispozițiilor art. 16 alin. 2 din Legea nr. 21/1991, Președintele Comisiei pentru cetățenie, prin rezoluție, dispune: a) solicitarea de relații de la orice autorități cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) și e), ce urmează a fi comunicate Comisiei într-un termen ce nu va depăși 60 de zile, iar în situații excepționale, în limitele termenului prevăzut la lit. c); b) completarea dosarului, în termen de cel mult 4 luni de la primirea solicitării secretariatului tehnic al Comisiei de către petent, în cazul în care se constată lipsa unor documente necesare soluționării cererii, sub sancțiunea respingerii cererii ca nesusținută;

c) fixarea primului termen, la care Comisia va verifica îndeplinirea condițiilor necesare acordării sau redobândirii cetățeniei române potrivit art. 11, la cel mult 5 luni de la data înregistrării cererii.

Din analiza dispozițiilor art. 16 alin. 2 din Legea nr. 21/1991, o instanță de judecată a reținut (Decizia nr. 2177 din 08.11.2021 a Curții de Apel București) că la data sesizării instanței de fond, termenul de 5 luni se împlinise, iar autoritatea pârâtă nu poate fi exonerată de răspunderea obiectivă invocând omisiunea altor autorități de a răspunde solicitărilor sale, astfel încât prejudiciul cauzat petentului să rămână în sarcina acestuia. Nu s-au invocat sau dovedit circumstanțele excepționale la care face referire art. 16 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 21/1991, iar culpa procedurală revine autorității publice căreia legea i-a stabilit competența de soluționare a cererii într-un anumit termen, aceasta fiind, în cadrul acțiunii în contencios administrativ, entitatea statală care reprezintă pe plan procesual toate autoritățile și instituțiile publice cărora aceeași lege le-a stabilit atribuții punctuale. De asemenea, reține instanța că nu este suficientă nici simpla fixare a primului termen, la care Comisia să verifice îndeplinirea condițiilor necesare acordării sau redobândirii cetățeniei române, chiar dacă acesta este în interiorul termenului de 5 luni de la data înregistrării cererii, dacă nu se dovedesc situațiile excepționale pentru care autoritățile solicitate nu au răspuns. Sarcina probei revine celui care face o afirmație, neputându-se reține o încălcare a rolului activ de către judecătorul fondului, învestit cu analiza refuzului pretins nejustificat, față de care pârâta era obligată să depună întreaga documentație administrativă și să prezinte motive temeinice. Acordarea unui termen pentru obținerea de informații de la o altă instituție a statului, mai mare de 5 luni, nu poate fi considerată rezonabilă în raport cu perioada scursă până la data soluționării cauzei în fond, cu atât mai mult în recurs (chiar dacă instituția respectivă a trecut printr-un proces de reorganizare), iar în ceea ce privește circumstanțele deosebite ale volumului de activitate al autorității pârâte, instanța reține că nu îi revine intimatului-reclamant sarcina de a asigura respectarea obligațiilor autorităților publice, în termenele și condițiile prevăzute de lege, ci revine fiecărui stat sarcina de a se dota cu un arsenal juridic adecvat și suficient pentru a asigura respectarea obligațiilor sale pozitive (CEDO, cauza Ruianu c. României, 17 iunie 2003, par. 66). În acest context, prin nerespectarea termenului stipulat de art. 16 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 21/1991, deci prin neexprimarea concluziilor Comisiei pentru cetățenie din cadrul ANC asupra îndeplinirii sau nu a condițiilor privind acordarea/redobândirea cetățeniei, cu consecința neemiterii ordinului privind acordarea/redobândirea/respingerea cererii reclamantului la mai bine de un an de la data depunerii cererii sale, ANC a emis un refuz nejustificat în sensul art. 2 alin. 1 lit. h) din Legea nr. 554/2004, așa cum în mod corect a reținut instanța de fond.

Contrar susținerilor ANC, reține instanța că verificarea îndeplinirii condițiilor necesare redobândirii cetățeniei trebuie să se încadreze în termenul de 5 luni de la data înregistrării cererii, termen în care instituția recurentă are obligația de a depune toate diligențele necesare pentru rezolvarea cererii (Decizia nr. 220 din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel București). Chiar apreciind ca fiind corecte susținerile teoretice ale recurentului (ANC – s.n.) conform cărora existența termenului de 5 luni pentru stabilirea primului termen în vederea soluționării cererii nu exclude acordarea unor termene ulterioare, se constată că în cauză, recurentul nu a prezentat o justificare pertinentă pentru această depășire. Susținerile de ordin general potrivit cărora nu au fost primite unele din relațiile solicitate instituțiilor abilitate ale statului, sunt necesare clarificări cu privire la situația juridică a petentului, astfel că este necesară corespondența suplimentară cu instituțiile abilitate ale statului, dosarul petentului nu este complet și îi sunt solicitate acestuia acte în completare, de altfel neprobate, nu sunt apte să justifice pasivitatea autorității în condițiile în care cererea intimatului datează din 22.07.2019. De asemenea, verificând respectarea obligației de soluționare a cererii intimatului într-un termen rezonabil în raport de complexitatea cauzei, comportamentul părților, comportamentul autorității, importanța obiectului procesului, momentul punerii în executare, Curtea constată, în raport de probele care au fost administrate, că nici complexitatea cauzei, nici comportamentul intimatului nu justifică prelungirea duratei procedurii de soluționare a cererii. În ceea ce privește, însă comportamentul autorității, Curtea reține că nu au fost depuse dovezi din care să reiasă demersurile întreprinse cu celeritate de recurent în vederea soluționării cererii intimatului, cu respectarea termenelor instituite prin art. 16 din Legea nr. 21/1991, fiind așadar incidente prevederile art. 2 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 554/2004 (refuz nejustificat de a soluţiona o cerere – exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat şi nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluţionării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile). În anumite limite, se poate justifica depășirea termenelor de recomandare stabilite pentru soluționarea cererilor de redobândire a cetățeniei române, însă, în cauză nu au fost furnizate suficiente dovezi cu privire la acest aspect. De asemenea, nici în prezent autoritatea recurentă nu a făcut dovada soluționării cererii intimatului, deși s-a scurs un interval de timp de 2 ani de la data depunerii acesteia, interval care depășește cu mult termenele stabilite de Legea nr. 21/1991, iar în lipsa unor justificări adecvate, chiar și noțiunea de termen rezonabil.

În opinia noastră, subliniem că depășirea termenelor prevăzute de Legea nr. 21/1991, a duratei rezonabile, poate reprezenta o încălcare și în accepțiunea art. 10 din Convenția europeană asupra cetățeniei adoptată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997 și ratificată de România prin Legea nr. 396/2002, potrivit căruia „fiecare stat parte trebuie să facă astfel încât să examineze într-un termen rezonabil cererile privind dobândirea, păstrarea, pierderea cetățeniei sale, redobândirea acesteia sau eliberarea unui atestat de cetățenie„.

Așadar, persoana vătămată (cetățeanul lezat într-un drept sau interes legitim) prin nesoluționarea cererii sale de redobândire a cetățeniei române, în condițiile Legii nr. 21/1991 coroborată cu Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, poate apela la instanța de judecată pentru redobândirea cetățeniei române.

MOȚEC ȘTEFAN – Cabinet de avocat

Avocat Lăcătuș Igor

« Mergi înapoi la toate articolele.