Acoperire națională

Aria de acoperire a serviciilor juridice prestate de Moţec Ştefan – Cabinet de avocat pentru clienţii săi, respectiv a consultaţiilor juridice şi a reprezentării în faţa instanţelor de judecată, a executorilor judecătoreşti, a altor instituţii publice locale sau centrale, precum şi a partenerilor comerciali, este una naţională. În acest sens, puteţi vedea o hartă interactivă a României unde sunt evidenţiate localităţile în care am prestat în mod efectiv şi direct servicii juridice pentru clienţii noştri.

Vezi activitatea cabinetului nostru în România

Contactează-ne acum prin telefon:

+40 356 179 038

Sau trimite un e-mail rapid:

office@avocatmotec.ro

MOȚEC ȘTEFAN

CABINET DE AVOCAT

societate profesională de avocatură

Parteneri

Traduceri autorizate și profesionale (cehă/română)

Linkuri utile

Oficiul Național al Registrului Comerțului

Adresa cabinetului

Moțec Ștefan – Cabinet de avocat

Piața Victoriei, nr. 4, apt. 13,

300 006, Timișoara

Județul Timiș, România

Copyright © 2007 - Moțec Ștefan - Cabinet de avocat. Toate drepturile rezervate. Termeni şi condiţii.

ACASĂ PREZENTAREA CABINETULUI SERVICII OFERITE REFERINȚE CLIENȚI CONTACT

Solicitarea permisului de ședere pentru reîntregirea familiei – cetățean străin căsătorit cu un cetățean român

Timișoara, 13.12.2023

Timp de citire: 8-9 minute

Datorită faptului că granițele dintre popoare au ajuns să fie din ce în ce mai insesizabile, în practică se ivește des situația în care un cetățean român este căsătorit cu un cetățean străin.

În primul rând, subliniem faptul că „cetățean străin”, în sensul art. 2 din Ordonanța de urgență nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, este persoana care nu are cetățenie română, cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori cetăţenia Confederaţiei Elveţiene. Practic, acesta trebuie să fie străin față de spațiul juridic european, nu doar străin față de România.

N.B.: în acest domeniu există posibilitatea să întâlniți și termenul de „sponsor”, care nu trebuie confundat însă cu cel de „străin” – sponsorul este, de fapt, tot un cetățean străin, dar posesor al unui permis de ședere, altul decât cel în scop de reîntregire a familiei, sau al unei Cărți albastre a Uniunii Europene eliberate de Inspectoratul General pentru Imigrări.

După intrarea pe teritoriul României, pentru a putea rămâne legal în țară, este nevoie ca cetățeanul străin să obțină un permis de ședere. Acesta trebuie solicitat cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de ședere acordat de viză, conform art. 51, alin. (1) din O.U.G. 194/2002.

În cele ce urmează, vom răspunde la cele mai des întâlnite întrebări atunci când ne confruntăm cu problema expusă mai sus.

1. DE UNDE SE POATE OBȚINE PERMISUL DE ȘEDERE?

De la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (I.G.I.) din județul în care locuiți. Dosarul se poate depune și online, pe platforma portaligi.mai.gov.ro, dar tot va fi nevoie de prezența fizică după verificarea documentelor.

2. CARE SUNT DOCUMENTELE NECESARE?

În vederea constituirii dosarului privind cererea de eliberare a permisului de ședere pentru reîntregirea familiei, aveți nevoie de următoarele documente:

a. Cererea de prelungire a dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei1;

b. Documentul de trecere a frontierei (după caz, pașaportul, titlul de călătorie etc.) – original și copie;

c. Documentul de identitate al cetățeanului român (original, deoarece și acesta va fi prezent în momentul prezentării în fața instituției);

d. Certificatul de căsătorie;

După caz, eliberat de autoritățile române sau, în cazul în care căsătoria s-a încheiat în străinătate, acesta va fi transcris la Oficiile de Stare Civilă din România.

e. Declarația scrisă (nu notarială) din care să rezulte că străinul nu mai are încheiată o altă căsătorie;

f. Dovada deținerii legale a spațiului de locuit la adresa la care străinul declară că locuiește pe teritoriul României;

După caz, aceasta se poate face prin contractul de locațiune, de comodat sau de vânzare-cumpărare, o hotărâre judecătorească sau, în lipsa acestora, printr-o declarație notarială de luare în spațiu a străinului, dată de proprietarul imobilului și însoțită de actul de proprietate al acestuia;

g. Dovada asigurării sociale de sănătate;

Cu privire la asigurarea de sănătate, informațiile prezentate pe website-ul I.G.I.2 pot fi ușor derutante, deoarece se solicită prezentarea unei adeverințe care să dovedească asigurarea în sistemul de stat, dar această asigurare nu se poate solicita deoarece străinul (încă) nu deține un document de identificare eliberat de autoritățile române, ca să poată fi astfel identificat printr-un cod numeric personal.

În situația asta, străinul va trebui să încheie o poliță de asigurare socială de sănătate (sau poliță de asistență medicală de îmbolnăvire și accident), pentru o perioadă de cel puțin un an, cu o societate de asigurări privată, fiind necesar ca polița să nu aibă înscrise mențiuni prin care să se limiteze întinderea acesteia, ci să garanteze pentru toate riscurile acoperite în mod normal pentru cetățenii români.

h. Adeverința medicală din care să rezulte că străinul nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică;

Aceasta poate fi eliberată, după caz, de către medicul de familie sau de către o instituție sanitară publică sau privată.

i. Dovada plății taxei în valoare de 259 RON reprezentând contravaloarea permisului de ședere;

Aceasta se poate achita prin casieria unităților CEC BANK S.A., prin automatele de plată ale aceleiași bănci, sau online prin platforma www.ghiseul.ro.

j. Certificatele de naștere ale copiilor, dacă există.

3. CE SE POATE ÎNTÂMPLA ÎN SITUAȚIA ÎN CARE NU AM SOLICITAT ELIBERAREA PERMISULUI DE ȘEDERE CU CEL PUȚIN 30 DE ZILE ÎNAINTE DE EXPIRAREA DREPTULUI DE ȘEDERE ACORDAT DE VIZĂ?

Acesta este un caz des întâlnit în practică, în general survenit ca urmare a necunoașterii domeniului sau a neglijenței.

Conform art. 134, pct. 7 din O.U.G. 194/2002 privind regimul străinilor în România, această abatere este considerată contravenție și se sancționează cu amendă de la 100 RON la 500 RON.

4. CE URMEAZĂ DUPĂ DEPUNEREA DOSARULUI LA I.G.I.?

În principiu, dacă cererea este aprobată, va fi eliberat un permis de ședere valabil pentru o perioadă de un an (în cazuri rare, pentru puțin mai mult), fiind necesar ca dreptul de ședere să fie prelungit, din nou, în momentul în care valabilitatea acestuia urmează să expire. A doua prelungirea se va aproba, de regulă, pentru o perioadă de cinci ani.

Dacă depuneți dosarul direct la ghișeul instituției, recomandarea este să solicitați dovada înregistrării cererii dumneavoastră, semnată sau ștampilată de către agent, în special în situația în care nu ați solicitat permisul de ședere respectând termenul prevăzut la punctul anterior.

În practică, permisul de ședere poate fi ridicat de la sediul instituției în aproximativ 30-40 de zile de la data depunerii dosarului.

Pentru asistență de specialitate în acest domeniu, dar și pentru alte situații asemănătoare sau probleme ivite în practică, echipa noastră de avocați vă stă la dispoziție, la datele de contact indicate.

MOȚEC ȘTEFAN – Cabinet de avocat

Prin avocat Nicola David-Alexandru

_________________________________

1 La data redactării articolului, disponibilă la adresa https://igi.mai.gov.ro/wp-content/uploads/2022/11/Cerere_prel_sedere_reintregire.pdf;

2 https://igi.mai.gov.ro/wp-content/uploads/2021/10/dovada-asigurarii-sociale-prima-prelungire.pdf, accesat la data redactării articolului;

PENTRU SLIDE-URI

1. Ce este un „cetățean străin”?

persoana care nu are cetățenie română, cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori cetăţenia Confederaţiei Elveţiene

2. Când trebuie solicitat permisul de ședere?

cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de ședere acordat de viză

3. De unde se poate obține permisul de ședere?

de la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (I.G.I.) din județul în care locuiți

4. Care sunt documentele necesare?

- Cererea de prelungire a dreptului de ședere

- Documentul de trecere a frontierei

- Documentul de identificare al cetățeanului român

- Certificatul de căsătorie

- Declarație scrisă din care să rezulte că străinul nu mai are încheiată o altă căsătorie

- Dovada deținerii legale a spațiului de locuit

- Dovada asigurării sociale de sănătate

- Adeverință medicală

- Dovada plății taxei

- Certificatele de naștere ale copiilor, dacă există

5. Care este sancțiunea nerespectării termenului de depunere a cererii de prelungire a dreptului de şedere temporară?

amendă contravențională între 100 RON și 500 RON

6. Ce valabilitate are permisul de ședere astfel eliberat?

în principiu, acesta va fi inițial eliberat având o valabilitate de un an, urmând ca apoi să fie prelungit, la cerere, pentru o perioadă de cinci ani

« Mergi înapoi la toate articolele.